Cea de-a 8-a Săptămână Globală a Securității Rutiere va avea loc în perioada 12-18 mai 2025. Acesta își propune să mobilizeze susținătorii și comunitățile pentru a cere străzi mai sigure pentru mers pe jos și cu bicicleta și solicită factorilor de decizie să pună în aplicare intervenții dovedite pentru a realiza acest lucru. Atunci când mersul pe jos și cu bicicleta sunt sigure, aceste moduri de transport pot contribui la crearea oamenilor sănătoși, a orașelor durabile și a societăților echitabile.

Cea de-a 8-a Săptămână Globală a Securității Rutiere oferă o oportunitate de a stimula acțiuni la nivel național și local pentru a face mersul pe jos și cu bicicleta în siguranță, prin evidențierea intervențiilor concrete și specifice care pot fi întreprinse de diferite părți interesate – guverne, agenții internaționale, societate civilă, întreprinderi și școli.

Aceste acțiuni vor contribui la promovarea și facilitarea trecerii la mersul pe jos și cu bicicleta, care sunt moduri de transport mai sănătoase, ecologice, durabile și avantajoase din punct de vedere economic. Acest lucru va contribui, de asemenea, direct și indirect, la atingerea multor Obiective de Dezvoltare Durabilă.

Mesaje cheie

1. Când mersul pe jos și cu bicicleta sunt sigure, aceste moduri de transport pot contribui la crearea oamenilor sănătoși, a orașelor durabile și a societăților echitabile.

Mai puțin de o treime din țări au politici de promovare atât a mersului pe jos, cât și a mersului cu bicicleta. Cu toate acestea, mersul pe jos și cu bicicleta pot avea un impact favorabil asupra sănătății și mediului, prin reducerea bolilor cardiace și pulmonare, a cancerului și a diabetului și scăderea poluării aerului și a zgomotului. Aceste moduri contribuie, de asemenea, la urbanizarea durabilă, adică orașe care sunt construite pentru bunăstarea oamenilor și a mediului și care sporesc conexiunea socială. Mersul pe jos și cu bicicleta în siguranță ajută, de asemenea, la promovarea unor societăți mai echitabile, în care oamenii de toate nivelurile socio-economice au același grad de acces la ceea ce oferă orașele lor.

• Pietonii și bicicliștii reprezintă mai mult de un sfert din totalul deceselor din traficul rutier.

Potrivit Raportului global privind siguranța rutieră 2023, pietonii și bicicliștii reprezintă aproximativ 21% și, respectiv, 5% din cele 1,19 milioane de decese în trafic rutier anual – aproape 310.000 de decese. În deceniul precedent 2011-2020, decesele pietonilor au scăzut ușor, în timp ce decesele bicicliștilor au rămas constante. Cu toate acestea, au existat variații semnificative între regiuni. De exemplu, decesele în rândul pietonilor au crescut cu 42% în Regiunea Asia de Sud-Est, iar decesele în rândul bicicliștilor au crescut cu 50% în Regiunea Europeană și cu 88% în Regiunea Pacificului de Vest. Programul internațional de evaluare a drumurilor subliniază că doar 21% dintre drumurile pentru pietoni și 23% dintre drumurile pentru bicicliști sunt bune pentru aceste grupuri.

• Trebuie luate măsuri bazate pe dovezi dovedite pentru ca mersul pe jos și cu bicicleta să fie sigure.

Există multe intervenții testate și adevărate pentru a spori siguranța pietonilor și a bicicliștilor, corespunzătoare tuturor elementelor abordării sistemului sigur a siguranței rutiere, printre altele: proiectarea sigură a drumurilor; vehicule sigure; viteze sigure; comportamente sigure; și îngrijire de urgență în timp util, care salvează vieți.

• Mersul pe jos și cu bicicleta sunt o parte integrantă a sistemelor de transport multimodal susținute în Planul Global pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2020 – 2030.

Se anticipează că până în 2030 aproximativ 70% din populația globală va locui în orașe. În acest context, cererea în creștere pentru mobilitate va copleși sistemele de transport, în special pe cele care se bazează în mare măsură pe vehiculele private. Mersul pe jos, bicicleta și transportul public sunt parte integrantă a sistemelor de transport multimodal solicitate în Planul Global pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2021-2030. Astfel de sisteme optimizează mixul de moduri de transport motorizate și nemotorizate. Ele asigură acces echitabil la mobilitate pentru toți, prin favorizarea acelor moduri care sunt sigure, accesibile, accesibile și durabile.

5.Promovarea și sprijinirea politicilor privind mersul pe jos și cu bicicleta este rentabilă. Externalitățile sistemelor de transport centrate în jurul vehiculelor private includ decesele și rănirile din traficul rutier, inactivitatea fizică, poluarea și costurile de construcție și întreținere a drumurilor. Pe de altă parte, mersul pe jos și cu bicicleta sunt moduri eficiente din punct de vedere al costurilor, de care beneficiază indivizii, comunitățile și societățile în ansamblu. S-a demonstrat că furnizarea de mers pe jos și cu bicicleta în condiții de siguranță crește vânzările cu amănuntul pentru întreprinderi, influențează pozitiv valoarea proprietăților, oferă locuri de muncă și sporește turismul. În plus, ratele ridicate de mers pe jos și cu bicicleta duc la creșterea numărului de călători în transportul public, contribuind și mai mult la economiile naționale și locale.

Inactivitatea fizică este un factor de risc principal pentru bolile netransmisibile și mortalitate, reprezentând o provocare substanțială pentru sănătatea publică în majoritatea regiunilor lumii. Este puțin probabil să fie rezolvată doar prin abordări clasice de promovare a sănătății, cum ar fi formele de sport organizate sau exerciții fizice desfășurate în timpul liber. Promovarea mersului cu bicicleta și a mersului pe jos este o cale promițătoare pentru încurajarea activității fizice, deoarece aceasta poate fi mai ușor integrată în programul încărcat al oamenilor decât, de exemplu, exercițiile în timpul liber. Este, de asemenea, o abordare câștigătoare pentru toate: nu numai că promovează sănătatea și bunăstarea, dar poate duce și la efecte pozitive asupra mediului, cum ar fi reducerea poluării aerului, a zgomotului și a emisiilor de gaze cu efect de seră, mai ales dacă mersul cu bicicleta și mersul pe jos înlocuiesc călătoriile scurte cu mașina. Aceste forme de activitate fizică sunt, de asemenea, mai practice pentru grupurile de populație pentru care sportul fie nu este fezabil din cauza limitărilor fizice, fie nu este o activitate de agrement accesibilă din motive economice, sociale sau culturale. Există un potențial mare de călătorie activă în transportul urban, deoarece multe călătorii sunt scurte și ar fi potrivite pentru a fi efectuate pe jos sau cu bicicleta. Acest lucru necesită totuși parteneriate eficiente cu sectoarele transporturilor, sănătății, mediului și urbanismului, ale căror politici sunt forțe motrice cheie în asigurarea condițiilor adecvate și sigure pentru ca astfel de schimbări de comportament să aibă loc.

Mai multe cadre și platforme de politici internaționale au recunoscut acest lucru, cum ar fi Programul paneuropean pentru transport, sănătate și mediu, care a fost conceput pentru a promova cooperarea intersectorială și integrarea aspectelor de mediu și sănătate în politicile de transport, mobilitate și planificare urbană. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă evidențiază importanța trecerii către mijloace de transport mai durabile și sănătoase, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, pentru îndeplinirea mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ONU, 2024). Planul de acțiune pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în Regiunea Europeană OMS 2016–2025 (Oficiul Regional OMS pentru Europa, 2016) solicită concentrarea asupra planificării și conceperii planurilor de mobilitate adecvate și a infrastructurii de transport ca una dintre acțiunile de creștere a activității fizice prin transport activ la toate vârstele. Planul global de acțiune privind activitatea fizică 2018–2030: oameni mai activi pentru o lume mai sănătoasă (OMS, 2018) încurajează acțiunile pentru promovarea mersului pe jos și cu bicicleta și pentru a consolida integrarea planificării urbane și a transportului pentru îmbunătățirea infrastructurii de mers pe jos și cu bicicleta.

Transportul este o componentă esențială a vieții și o bază pentru asigurarea accesului la bunuri și servicii. Diferite moduri de transport sunt asociate cu efecte specifice asupra societății, inclusiv sănătate, mediu și economice.

Leziunile cauzate de traficul rutier reprezintă o cauză principală de deces și invaliditate la nivel mondial, cu aproape 1,2 milioane de persoane ucise și până la 50 de milioane de persoane rănite în fiecare an, sunt principalul ucigaș al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 29 de ani. La nivel global, mai mult de 1 din 4 decese au loc printre pietoni și bicicliști.

 Se estimează că acestea vor provoca încă 13 milioane de decese și 500 de milioane de răni în următorul deceniu și vor împiedica dezvoltarea durabilă, în special în țările cu venituri mici și medii. Aceste cifre inacceptabile, atât în termeni absoluti, cât și relativi, au rămas în mare parte neschimbate în ultimii 20 de ani, în pofida muncii minuțioase a Națiunilor Unite și a altor organisme de siguranță rutieră. Recunoscând importanța problemei și nevoia de a acționa, guvernele din întreaga lume au declarat în unanimitate, prin Rezoluția 74/299 a Adunării Generale a ONU, un al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră 2021-2030, cu obiectivul explicit de a reduce decesele și traumele rutiere cu cel puțin 50%.

Siguranța rutieră este o problemă societală majoră. În 2022, 20 640 de persoane șiau pierdut viața în accidente rutiere în UE, cei mai expuși acestui risc fiind pietonii, bicicliștii și motocicliștii.

Grupa de vârstă cu cea mai mare rată a mortalității este cea a tinerilor (între 18 și 24 de ani), urmată de grupa de vârstă de peste 65 de ani. Tinerii decedați în accidente rutiere sunt în principal pasageri ai autovehiculelor, în timp ce jumătate dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani decedate în astfel de accidente au fost bicicliști sau pietoni.

Cincizeci și trei la sută din toate decesele rutiere sunt utilizatori vulnerabili ai drumului, inclusiv: pietoni (23%); conducătorii de motociclete cu două și trei roți, cum ar fi motociclete (21%); bicicliști (6%); și utilizatorii de dispozitive de micro-mobilitate, cum ar fi trotinete electrice (3%). Decesele în rândul ocupanților mașinilor și al altor vehicule ușoare cu 4 roți au scăzut ușor la 30% din decesele la nivel mondial.

Decesele pietonilor au crescut cu 3% la 274 000 între 2010 și 2021, reprezentând 23% din decesele globale. Decesele în rândul bicicliștilor au crescut cu aproape 20%, până la 71 000, reprezentând 6% din decesele globale. Între timp, cercetările indică faptul că 80% dintre drumurile lumii nu îndeplinesc standardele de siguranță pentru pietoni și doar 0,2% au piste pentru biciclete, lăsând acești utilizatori ai drumului expuși periculos. Și în timp ce 9 din 10 persoane intervievate se identifică drept pietoni, doar un sfert din țări au politici de promovare a mersului pe jos, a mersului cu bicicleta și a transportului public.

Mersul pe jos aduce beneficii pentru sănătate, transport și mediu, dar drumurile rămân nesigure pentru pietoni din întreaga lume. Pietonii reprezintă aproape un sfert din toate decesele în accidente rutiere, numărul victimelor pietonilor crescând cu aproape dublul ratei altor decese în accidente rutiere.

Coliziunile pietonale, ca toate accidentele rutiere, nu ar trebui niciodată acceptate ca inevitabile, deoarece sunt previzibile și prevenibile. Factorii cheie de risc pentru rănirea pietonilor includ lipsa siguranței, infrastructura, viteza vehiculelor, consumul de alcool de către șoferi și pietoni și vizibilitatea inadecvată a pietonilor.

Este esențial ca toate autoritățile și organismele relevante să pună în aplicare legile, cadrele și acțiunile pentru a reduce decesele și rănile care implică pietoni. Îmbunătățirile aduse mediului rutier și măsurile de modificare a comportamentului prin legislație, aplicare și educație pot îmbunătăți siguranța pietonilor.

Decesele și rănile pietonilor afectează persoane de toate vârstele, dar unele grupe de vârstă pot fi reprezentate în mod disproporționat în anumite situații.

• a constatat că pietonii bărbați, atât copii, cât și adulți, sunt suprareprezentați în coliziunile pietonilor.

Statutul socioeconomic este un factor determinant semnificativ al rănirii pietonilor în toate țările. În general, oamenii din comunitățile mai sărace tind să aibă un risc mai mare de rănire a pietonilor.

Inițiativa Bloomberg Philanthropies pentru Siguranța Rutieră Globală ajută la implementarea unui pachet cuprinzător de activități dovedite că salvează vieți. În parteneriat cu organizații internaționale și guverne, se concentrează pe cinci domenii cheie pentru a îmbunătăți siguranța rutieră și a salva vieți: consolidarea legislației naționale; îmbunătățirea colectării și supravegherii datelor; schimbarea comportamentului utilizatorilor rutiere; îmbunătățirea infrastructurii rutiere; și îmbunătățirea siguranței vehiculelor.

Activitățile specifice susținute de Inițiativa pentru Siguranța Rutieră Globală includ:

• Revizuirea legislației și furnizarea de recomandări pentru a întări legile privind siguranța rutieră pentru a respecta cele mai bune practici internaționale.
• Crearea de resurse globale pentru promovarea siguranței rutiere, cum ar fi fișe informative și conținut media digital, care pot fi accesate online gratuit.
• Sprijinirea eforturilor publice și nonprofit de implementare a legilor eficiente privind siguranța rutieră prin finanțare și asistență tehnică.
• Îmbunătățirea formării profesioniștilor și lucrătorilor din prima linie, în special poliția rutieră, pentru a aplica mai bine legile privind siguranța rutieră
• Dezvoltarea de campanii mass-media testate pe mesaje bazate pe dovezi pentru a educa publicul și a crește utilizarea centurii de siguranță și a căștilor și pentru a reduce consumul de alcool, conducerea și viteza.
• Sprijinirea guvernelor municipale și naționale în proiectarea unor moduri de tranzit mai sigure, inclusiv sisteme de transport în masă, infrastructură de mers pe jos și trasee pentru biciclete.
• Îmbunătățirea proiectelor de infrastructură prin evaluarea drumurilor cu risc ridicat și recomandarea de îmbunătățiri ale siguranței.
• Monitorizarea și analizarea deceselor, traumelor și a eficacității politicilor legate de trafic.

În perioada anului 2024 în Republica Moldova au fost înregistrate 2 009 accidente în traficul rutier, în care 209 persoane au decedat și 2 369 au fost traumatizate.

Cauzele principale a accidentelor rutiere rămân a fi viteza neadecvată vizibilității și condițiile situației rutiere, constituind 27,78% sau 558 din numărul total al accidentelor, care a dus la decesul a 102 persoane și traumatizarea a altor 656  persoane.

În accidentele rutiere au fost implicați 444 minori ceea ce constituie 17,22% din numărul total de victime, dintre care 8 minori au decedat, 323 – traumatizați ușor, 97 traumatizați grav, 16 nu au suferit careva traumatisme. Totodată, din vina conducătorilor auto în stare de ebrietate s-au produs 347  accidente în traficul rutier, soldate cu decesul a 17 persoane și 198 persoane traumatizate.